Îmbarca, verb
Sinonime:
a (se) urca (pe o navă, într-un tren, într-un vehicul), a încărca o navă.
Îmbarcare, substantiv
Sinonime:
ambarcare, încărcare, urcare la bord.
Port (porturi), substantiv neutru
Sinonime:
costum, veşmânt, haine; atitudine, conduită, purtare; (port aerian) aeroport, chei, debarcader, doc, îmbarcader; adăpost, refugiu.
Ambarcațiune, substantiv
Sinonime:
ambarcație, bac, balenieră, barcă, bastiment, cabotier, caiac, canoe, corabie, drakkar, felucă, gabară, gig, iaht, iolă, îmbarcație, îmbarcațiune, miniscaf, navă, pachebot, penișă, pinasă, pirogă, sampan, schif, submersibil, șalupă, șalutier, triremă, vapor, vas, vedetă, youyou.
Ambarca, verb
Sinonime:
a (se) îmbarca, (despre apă) a pătrunde peste bord, (despre nave) a lua apă, (figurat) a se aventura.
Ambarcare, substantiv
Sinonime:
îmbarcare, urcare la bord.